
Este un tablou ce surprinde dualitatea percepției și frumusețea contrastelor. Ochiul, ca simbol al vederii interioare și exterioare, încadrează o lume dublă: jos, un munte cu piscuri albe, pur și senin, iar deasupra, în oglindă, un munte cu piscuri întunecate, misterios și profund. Între ele, luna plină veghează ca un punct de echilibru, unind cele două realități într-un dans al luminii și umbrelor. Prin această compoziție, tabloul sugerează că același peisaj poate fi perceput diferit, în funcție de ochii care îl privesc și de lumina sub care este văzut.pănză intinsă pe crengi,acrilic,servetele pe pânză,2025
Dimensiuni: 115 x 58 centimetri
Stare: Disponibil pentru cumpărare